Informatica în Economie
Sisteme informaționale pentru managementul afacerilor
Baze de date
O Bază de date, uneori numită și Bancă de date, reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. La prima vedere sarcina poate părea banală. Totuși, în condițiile în care este vorba de a lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din mari cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul; și în condițiile când disponibilitatea aplicației și datelor trebuie să fie permanentă (de ex. pentru a nu pierde ocazia de a încheia afaceri), soluțiile bune nu sunt de loc simple.
De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.
Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt memorate în tabele. Pe lânga tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de gestiune a tranzacțiilor etc.
Alte tipuri de baze de date sunt modelul ierarhic, modelul orientat pe obiecte și, mai nou, modelul XML.
2. Componenta Hardware
3. Rețele de calculatoare
Hardware-ul este partea fizică a unui sistem informatic, spre deosebire de software, care este partea logică — cea care comandă hardware-ul prin intermediul unor programe (aplicații, sisteme de operare și drivere) — și de datele asupra cărora operează respectivul sistem de calcul.
Termenul este un cuvânt englez care se pronunță aproximativ 'haad-ue-ă și se traduce uzual cu echipament solid sau și cu articole de fierărie (de menaj). Hardware este ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, prelucra, transmite, afișa și stoca, apoi suporturile de memorare (dispozitivele de stocare) a datelor, precum și echipamentele de calculator auxiliare — practic, toate componentele de calculatoare și rețele de calculatoare concrete, tangibile.
O rețea de calculatoare (engleză: computer network) leagă între ele o mulțime mai mică sau mai mare de calculatoare, astfel încât un calculator poate accesa datele,programele și facilitățile sau resursele unui alt calculator conectat la aceeași rețea. De obicei este nevoie desigur și de măsuri de restricție/siguranță a accesului.
Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare și deja foarte diverse, începând cu tot felul de cabluri metalice și de fibră optică, chiar submarine, și terminând cu legături fără fir prin unde radio cum ar fi Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroșii ca de ex. IrDA sau prin intermediul sateliților de telecomunicații.
La rețelele moderne de telefonie, radio, televiziune ș.a. informațiile de transmis originale sunt mai întâi digitalizate (transformate în date) și apoi transmise tot prin rețele de calculatoare și/sau Internet, deoarece acestea oferă mari avantaje față de rețelele analogice tradiționale respective.
Business Intelligence
Business Intelligence se referă la sisteme informatice de identificare, extragere și analizare a datelor disponibile într-o companie, sisteme al căror scop este de a oferi un suport real pentru luarea de decizii de business.
Sistemele informatice de tip Business Intelligence au fost considerate până recent ca fiind instrumente destinate managerilor – soluții care oferă managementului unei companii informațiile necesare pentru îmbunătățirea performanței generale a acesteia. Un sistem BI de tip operațional își păstrează această proprietate și susține activitățile zilnice prin funcționalități specifice: informații actualizate în timp real, acces securizat la date din orice locație, analize ușor de realizat de către orice utilizator, fără sprijin specializat etc. Această schimbare răspunde trecerii spre o nouă cultură organizațională, cea a unui management bazat pe obiective clare, măsurabile, asumate de către companie și angajați la fiecare nivel execuțional. Pentru ca acest model să funcționeze, trebuie ca angajatul să poată lua decizii informate pentru atingerea propriului obiectiv. BI-ul operațional intervine în aceste companii, oferind acces la informație relevantă la fiecare nivel și viteză decizională.
Sisteme informatice
Un sistem informaţional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente implicate în
procesul de colectare, de transmisie, prelucrare de informaţie, informaţiei revenindu-i rolul central din sistem.
În cadrul sistemului informaţional se regăsesc : informaţia vehiculată, documentele purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de regulă, automată) a informaţiei, etc. Printre posibilele activităţi desfăşurate în cadrul
acestui sistem, pot fi enumerate : achiziţia de informaţii din sistemul de bază,
completarea documentelor şi transferul acestora între diferite
compartimente,centralizarea datelor, etc.
3. Sistemul GIS
GIS este acronimul provenit de la Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic - uneori tradus în forma SIGîn limba română). Acest sistem e utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse domenii științifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie, planificarea rutelor.
Specific unui GIS este modul de organizare a informației gestionate. Există două tipuri de informație: una grafică care indică repartiția spațială a elementelor studiate și alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de ex. pentru o șosea lungimea ei, lățimea, numărul benzilor, materialul de construcție etc.).
1. Sistemul ERP
O aplicatie ERP reprezinta o imbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia informatiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul sistemului informatic, in vederea atingerii unor obiective de business specifice.
De-a lungul timpului, tehnicile si practicile de management au evoluat intr-un set de regului general acceptate (best practices) specifice fiecarei verticale de business. Desi rezultate in urma unui proces de sedimentare indelungat, aceste “best practices” sunt si ele supuse necesitatii continue de resincronizare cu modificarile structurale ale mediului de afaceri. Rolul unei aplicatii ERP este de a facilita incorporarea si actualizarea acestora in cadrul proceselor de business ale companiei.
Tehnologia informationala reprezinta infrastructura hardware, software, retelistica si comunicatii necesara implementarii unui sistem ERP.
Se recomanda implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optima, astfel incat procesele de afaceri sa opereze la un randament care sa permita atingerea obiectivelor de business prestabilite.
2. Sistemul CRM
CRM (Customer Relationship Managament), in traducere Managementul Relatiilor cu Clientii, reprezinta un ansamblu de instrumente, proceduri si strategii ce au in vedere imbunatatirea relatiei cu clientii.
Sistemul CRM are rolul de a gestiona atat activitatile externe ale unei companii, referitoare la clienti, prospecti si parteneri de afaceri, cat si cele interne, legate de angajati si departamente, contribuind pe aceasta cale la punerea in aplicare a uneistrategii integrate de CRM.
Mai mult decat atat, CRM-ul unifica interactiunile cu clientii si prospectii si maximizeaza valoarea informatiilor detinute despre acestia, contribuind la atragerea de noi clienti si generarea de oportunitati noi pentru cei existenti.